reintoracere-birou

Revenirea la birou și cum facem față?

Mulți lideri se gândesc la o revenire totală sau parțială la birou în urma relaxării restricțiilor în mare parte, însă acest lucru nu pare a fi foarte ușor de făcut pentru că există două tipuri de angajați: cei care sunt dornici să se întoarcă și cei care se opun. Chiar dacă unii dintre oameni vor să revină în spațiile comune de lucru, aceștia ar putea simți o doză de disconfort, iar cei care nu sunt încântați de ideea de a reveni la birou, vor simți disconfortul mult mai accentuat. Chiar și după ce a trecut pericolul acut al unei crize, comportamentele legate de stres, indiferent dacă sunt rezultatul unor probleme de sănătate specifice sau unor situații familiale sau economice dificile, nu dispar magic. Spre exemplu, Asociația Psihologică Americană raportează că 48% dintre adulții vaccinați ezită să revină la birou, pentru a avea contact în persoană.

Prin urmare în acest articol ne propunem să înțelegem ce provocări întâlnesc liderii de organizații atunci când revin angajații la birou și care ar fi soluțiile pentru a face față acestora. 

Ce știm despre tendința de a reveni la birou? 

La nivel global, McKinsey a chestionat aproximativ 5000 de angajați și a descoperit că peste 70% din angajați ar dori să lucreze de acasă două sau mai multe zile pe săptămână. Totodată, mai mult de jumătate vor cel puțin trei zile de muncă la distanță.

Însă, această stare a lucrurilor are niște nuanțe remarcabile. Mulți angajați raportează, de asemenea, că lucrul de acasă prin stresul pandemiei: 

  • a accentuat oboseala,
  • a creat dificultăți de deconectare de la locul de muncă, 
  • a deteriorat rețelele sociale
  • a slăbit sentimentul de apartenență

Mai mult, când angajatorii au conversații în grupuri mici pentru a înțelege astfel de rezultate ale studiului în detaliu, ei descoperă că nici ei, nici marile părți ale forței de muncă nu știu cu adevărat ce își doresc angajații. Însă nu este surprinzător acest lucru. Angajații au trecut prin multe în ultimul an. Mulți au experimentat nesiguranță, anxietate, stări de stres fără precedent. Au gustat din mai multă flexibilitate pe care au putut-o obține la muncă. Prin urmare, revenirea la birou nu este așa de ușoară precum pare. Astfel, venim noi cu 4 sfaturi pentru liderii de organizații pentru a pregăti „terenul” de revenire a angajaților la birou. 

4 sfaturi pentru lideri pentru revenirea angajaților la birou

Reținerea de a reveni la birou nu înseamnă că activitățile de la birou nu vor fi reluate, mai degrabă se referă la faptul că acum trecem printr-o perioadă de tranziție în care energia, atenția și controlul emoțional este afectat. După cum am văzut în practicile noastre de coaching, există patru lucruri pe care le pot face liderii pentru a-și ajuta angajații să treacă prin perioada de tranziție și să revină la munca de la birou.

  1. Îmbunătățește comunicarea 

În circumstanțe normale, oamenii au performanțe mai bune atunci când au suficientă stabilitate,  nu sunt distrași și obosiți de schimbările frecvente. Acest lucru este și mai relevant în perioada post pandemică. De ce? Pentru că după un an de incertitudine, oamenii vor fi mai flămânzi după date și vor avea tendința să se asigure de mai multe ori înainte de a întreprinde anumiți pași. De exemplu, înainte de întoarcerea la birou, e necesar ca liderii să furnizeze informații detaliate despre despre protocoalele și așteptările de siguranță ale biroului. Acest lucru contribuie nemărginit la calmarea problemelor de sănătate și permite angajaților reticenți să vizualizeze cum ar putea arăta întoarcerea lor. Însă, îngrijorările legate de sănătate și siguranță pot fi doar una din aspectele la care liderii ar trebui să atragă atenția. Mulți angajați după ce au lipsit un an de la birou, ar putea să nu mai fie siguri de rolul lor în companie sau de modul în care dinamica organizațională s-a schimbat. Prin urmare, oferirea de laude specifice și sincere este o modalitate puternică de a atenua preocupările angajaților cu privire la faptul că tu, în calitate de lider apreciezi valoarea pe care o aduc coechipierii tăi pentru organizație. 

  1. Permite oamenilor să-și exprime îngrijorările 

Mai ales în perioadele de stres, oamenii au tendința de a vorbi despre ceea ce trăiesc și cum se simt. Ascultarea activă, cea cu o doză bună de curiozitate calmă și sinceră, este extrem de valoroasă pentru a ajuta oamenii să aibă parte de o tranziție „lină” în urma unor evenimente perturbatoare. Acest tip de conversații îmbunătățește siguranța psihologică a angajaților și frica de critici sau dezaprobare se atenuează. Ca efect, oamenii din companii devin mult mai productivi și eficienți în munca pe care o fac zi de zi. 

O șansă bună de a discuta deschis despre provocările, îngrijorările celor din echipă este perioada în care aceștia se întorc la birou. Spre exemplu, tu ai putea deschide discuția prin afirmația: „Să aruncăm o privire nouă asupra modului în care rămânem conectați la eforturile noastre de promovare!”. Astfel, tu deschizi discuția și oamenii tăi din echipă sunt invitați să-și pună îngrijorările, să sugereze schimbări și să se simtă importanți. 

  1. Facilitează conexiunile interumane 

După mai bine de un an de muncă de acasă, mulți angajați se simt profund deconectați de ceilalți. Aceasta nu este doar o provocare personală, dar acest aspect afectează și productivitatea și performanța la locul de muncă. Studiile arată că legăturile umane îi ajută pe oameni să tolereze stresul și să se recupereze. În urma pandemiei, mulți angajați și-au reconsiderat obiectivele și prioritățile în timpul pandemiei și în consecință, mulți oameni își dau demisia sau preferă modelul hibrid de muncă. De exemplu, angajații își dau demisia mult mai ușor pentru că se simțeau singuri și conexiunile interumane erau din ce în ce mai puține. 

În calitate de lider, poți crea contextul în care angajații se pot reconecta mai ușor pentru a readuce la viață abilitățile sociale a fiecăruia. Poți face gesturi mici cum ar fi prânzurile de grup la birou sau în afara biroului în care să discutați despre provocările cu care se confruntă fiecare. O idee de soluție mai informală ar fi sugerarea unui angajat să discute cu un coleg care are expertiză într-un anumit domeniu relevant pentru un proiect la care lucrează. 

  1. Monitorizează-ți propriile emoții 

Presiunea de a fi responsabil pentru rezultate, oameni, siguranță te face unori să uiți de propriile emoții și trăiri. Însă, ceea ce știm cu certitudine din experiența noastră de peste 18 ani în lucrul cu liderii de companii este: un lider care își sacrifică în mod constant bunăstarea este vulnerabil la epuizarea emoțională și fizică care afectează gândirea și luarea deciziilor. Odată ce liderul înțelege cât de mult îi este afectată bunăstarea proprie, calitatea deciziilor pe care le ia, starea de spirit a angajaților, el va acorda timpul necesar pentru restabilire. Câteva moduri relativ simple sunt plimbările, blocarea calendarului în anumite zile sau ore, căutarea de persoane pentru conversații pe care liderul nu le apelează în mod obișnuit și angajarea unui consilier sau coach care poate oferi sprijin și reflecție suplimentară.

Concluzie 

Pe măsură ce lumea iese din pandemie, liderii vor observa o serie de reacții din partea celor din jur, de la ușurare și emoție la frică și ezitare. Adaptările angajaților în timpul pandemiei și-au sporit sentimentul de siguranță percepută în timpul unei crize și renunțarea la aceste sentimente și comportamente nu va fi imediată. Cu strategiile de mai sus, liderii pot fi pregătiți pentru emoțiile mixte ale angajaților și le pot facilita tranziția înapoi la muncă. Pentru a putea trece mult mai ușor prin perioada de tranziție, un coach te poate ajuta ca tu și coechipierii tăi să faceți față multor efecte pe care pandemia le-a accentuat. Contactează-ne pe www.coaching.ro/contact pentru o sesiune de explorare cu unul dintre coachii RoCoach.

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Scroll to Top