George-Bragadireanu-Destintareoperational-sigurantapsihologica

Depărtare de operațional și apropiere de leadership prin distanțare psihologică

În acest material voi descrie un program real de schimbare atitudinală și de obținere a unor comportamente și abilități noi, în perioada August – Decembrie 2020, la nivelul unui manager senior român dintr-o organizație multinațională.

Fiecare secvență a intervenției noastre este însoțită de explicații teoretice pe care le-am intercalat încercând să prezint astfel și perspectiva consultantului-coach.

George Bragadireanu

Introducere

Mulți dintre noi am fost într-o situație în care emoțiile noastre ne împiedică să vedem imaginea de ansamblu și să răspundem în mod adecvat: de exemplu în mijlocul unor certuri aprinse, cu o noapte înainte de termen, în cazurile de suprasolicitare, etc.

Situațiile tipice pot fi descrise astfel:

  • ne simțim depășiți de emoțiile noastre, ceea ce ne determină să spunem sau să facem lucruri care rănesc pe alții, relațiile noastre și pe noi înșine;
  • ne simțim paralizați de sentimentele noastre și nu suntem în stare să trecem peste emoție;
  • luăm decizii proaste pentru că pierdem din vedere imaginea de ansamblu.

În aceste situații încărcate emoțional, cel mai bun lucru de făcut este să creștem distanța psihologică dintre noi și evenimentul cu pricina.

În sesiunea inițială de contractare a programului de coaching, atât Ionuț cât și cei doi stakeholderi-sponsori ai programului (directorul de HR și șeful direct) s-au referit la necesitatea ca beneficiarul programului să se poată detașa mai ușor de aspectele operaționale ale activității și să devină din ce în ce mai apropiat de aspectele de leadership autentic (crearea și motivarea echipei, comunicare).

Inițial, am construit două metafore care să exprime cele două puncte (de început și aspirațional) ale programului:

Realitatea: “Pinguinul Pompier” („EU”)

Ionuț este inabordabil, „întredeschis”, critic, îi lasă pe membrii echipei în pace fără să-i monitorizeze, pune “ștampile”, face singur, este mereu “plugged in”, stă peste program, taciturn, nu explică așteptările, se simte singur și este operațional. 

Emoția dominantă este frica lipsei rezultatelor, frică de a eșua iar frica duce la furia că ceilalți nu se descurcă singuri.

Convingerea actuală: “dacă nu fac eu asta atunci rezultatele vor scădea și managementul îmi va face zile fripte așa încât prefer să fac singur”. („EU”)

Comportamentul actual: Când apar multe interferențe în planurile lui își zice că nu mai are timp și atunci se închide și face singur treaba.

Viziunea – Obiectivul: “Păunul Primar” („NOI”)

Un Ionuț ușor de abordat, deschis pe termen lung, răbdător, tolerant, care îi încurajează pe ceilalți, își crește oamenii, îi susține și le arată încredere, le deleagă taskuri, are un echilibru personal al stresului, un echilibru muncă – viața personală, este explicit în așteptările lui, dovedește încredere în ceilalți și este un lider de oameni.

Emoția dominantă este cea de acceptare (inclusiv a fricii) și de vigilență.

Convingerea: “doar împreună cu echipa pot obține rezultate sau măcar eșecuri din care să învățăm împreună” („NOI”)

Comportamentul nou este ca atunci când apar multe interferențe în planurile lui să facă o pauză “interioară” și să decidă cum implică echipa.”

Prima sarcină pentru Ionuț a fost aceea de a elabora un chestionar bazat pe metafora aspirațională. Prin această primă sarcină, m-am asigurat că îi ofer posibilitatea unor perspective noi asupra potențialului din viitor – folosindu-mă de beneficiile distanțării psihologice.

Ce este distanțarea psihologică 

Conceptul de distanțare psihologică descrie capacitatea noastră de a „face un pas înapoi și abținerea de la un răspuns imediat, de a analiza mediul înconjurător și a reflecta asupra cursului acțiunii prezente și viitoare posibile în loc să fim dominați de nevoia imediată de reacție”.

Prin urmare, distanțarea psihologică este o tehnică psihologică în care ne îndepărtăm de o situație sau poziție, astfel încât să putem câștiga perspectivă.

Giesbrecht (2010) susține că cele trei concepte:

  • de distanțare psihologică
  • funcționare executivă 
  • reglarea emoțiilor 

sunt conectate.

Relația lor este explicată după cum urmează:

  • Funcționarea executivă permite o mai bună reglare a emoțiilor noastre.
  • Reglarea emoțiilor noastre dă naștere la distanțare psihologică.
  • Prin urmare, funcționarea executivă permite, distanțarea psihologică.

În plus, fiecare dintre ele le influențează pe celelalte numai că doar una – distanțarea psihologică – poate fi folosită în procese terapeutice sau de dezvoltare pentru a le influența și pe celelalte două.

Ce este funcționarea executivă

Termenul „funcționare executivă” se referă la un set de abilități și comportamente controlate predominant de lobul frontal: (Snyder, Nussbaum și Robins, 2006).

  • Comportamente direcționate către obiective și planificare (de exemplu, a decide cum să te îmbraci);
  • Răspunsuri inhibitoare (de exemplu, să nu vă distrageți atenția sau să vă așteptați rândul);
  • Monitorizarea comportamentului dvs. și corectarea greșelilor (de exemplu, încercarea de a reda o melodie, de exemplu)

Legătura dintre funcționarea executivă și distanțarea psihologică

Giesbrecht și colab. (2010) susțin că, pe lângă faptul că funcționarea executivă este responsabilă pentru procesele cognitive descrise mai sus, ne permite, de asemenea, să efectuăm alte procese importante:

  • Schimbare: în mod specific, abilitățile de a ne schimba percepția sau de a ne îndrepta atenția către un alt aspect al unei probleme sau de a ne schimba focalizarea de la un element la altul sunt foarte importante pentru distanțarea psihologică.
  • Inhibarea răspunsului: Capacitatea de a ne reține răspunsul emoțional inițial față de o anumită situație ne ajută să creăm distanță psihologică. În plus, împiedicându-ne să acționăm asupra răspunsului nostru emoțional inițial, putem răspunde diferit.
  • Actualizare: acest proces se referă la capacitatea noastră de a actualiza informațiile pe care le folosim și pe care ne concentrăm în timpul unei anumite situații. Mai exact, după ce ne-am îndreptat atenția și ne-am inhibat răspunsul inițial, putem reevalua informațiile disponibile în contextul actual și putem decide ce rămâne important și ce nu mai este valoros.

În cursul următoarelor trei sesiuni de coaching desfășurate în Septembrie – Noiembrie, Ionuț a avansat de la prima metaforă către cea aspirațională realizând că:

  • Îi poate controla/ conduce pe ceilalți mai bine prin întrebări decât prin forța conducerii directive
  • Că oferă libertate celorlalți (o valoare importantă pentru el) atunci când le pune întrebări
  • Că oamenii din echipă se simt controlați pentru că istoricul ședințelor lor comune a fost unul al controlului lui absolut
  • Că inteligența emoțională se referă la controlul emoțiilor neplăcute și la exprimarea emoțiilor plăcute (în cazul lui furia era exprimată mult mai des decât plăcerea de a munci alături de ceilalți)
  • Că și felul în care ne îmbrăcăm și chiar felul în care ne simțim în corpul nostru arată emoțiile pe care le resimțim (furia, frustrarea) și că schimbând starea generală de relaxare a corpului și felul în care ne îmbrăcăm, acest lucru ne poate induce o stare de relaxare mentală
  • Că perspectiva strategică nu se obține de la nivelul ierbii, ci de la nivelul copacilor sau de mai sus
  • Că poartă cu sine în realitatea de azi a echipei sale, un mod de relaționare de tip „părinte directiv – copil ascultător, muncitor”, învățată în familie cu 20 de ani în urmă, inactuală, ineficientă.”

Acțiunile directe și indirecte de schimbare au fost, de exemplu, recunoașterea vulnerabilităților și greșelilor de neascultare pe care le-a făcut în raport cu anunmiți colegi, derularea ședințelor în moduri care să accentueze comportamentele metaforei aspiraționale și inhibarea celor asociate metaforei Pinguinului Pompier.

Toată această înțelegere nouă s-a datorat unor tehnici de distanțare psihologică pe care le-am folosit în timpul sesiunilor.

Nevoia de distanțare psihologică

Obținerea perspectivei prin distanțare psihologică se poate referi la diverse rezultate.

  • De exemplu, perspectiva se poate referi la aspecte pe termen lung ale planificării. Prin câștigarea perspectivei, suntem mai capabili să definim obiectivele și să respectăm termenele limită.
  • Perspectiva se poate referi și la controlul emoțiilor negative. De exemplu, partenerul dvs. ar putea face ceva care vă face să vă enervați. Cu toate acestea, atunci când câștigați distanțare psihologică, veți realiza că comportamentul celuilalt nu a justificat reacția emoțională intensă pe care ați resimțit-o.

Beneficiile distanțării psihologice

Distanțarea psihologică ne permite să creăm distanță sau spațiu între noi și altceva – o altă persoană, eveniment sau sursă de emoție intensă.

Câștigarea perspectivei

Prin crearea spațiului distanțării, suntem, de asemenea, capabili să reformulăm situația în termeni mai abstracți. De exemplu, în timpul unei certe, s-ar putea să simți că partenerul tău este supărat pe tine pentru sarcina pe care o ai, în timp ce atunci când creezi spațiul necesar, poți să-ți dai seama că partenerul tău simte că nu îl asculți când se plânge de ceva.

Răspunsuri adecvate

În plus, prin crearea spațiului și reconsiderarea evenimentelor mai abstract, putem, de asemenea, să răspundem în mod adecvat. De exemplu, răspunsul nostru nu este îndreptat către evenimentul exact în cauză, ci ia în considerare contextul mai larg al evenimentului respectiv (nevoia de ascultare a celuilalt).

Creșterea creativității

Un bonus al creării distanțării psihologice este că ajută și la dezvoltarea creativității. Trecând de la o problemă mai concretă la o problemă abstractă, putem ignora unii dintre parametrii sau limitele care ne limitau soluțiile și putem găsi în schimb o soluție creativă.

Următoarele 4 sesiuni de coaching care au urmat evaluării intermediare a progresului în prezența șefului direct l-au adus pe Ionuț extrem de aproape de obiectivul inițial stabilit. A început să ia inițiativa în cadrul programului de coaching dar mai ales în leadershipul lui, a devenit mult mai relaxat, odihnit, accesele de furie manifestate anterior în ședințe și în cadrul întâlnirilor unu la unu au dispărut, chiar în condițiile în care activitatea spre sfârșitul anului a devenit mai intensă și mai presantă din punct de vedere operațional. A descoperit că:

  1. Comportamentul lui în relație cu echipa ține de încrederea pe care o are că ei se descurcă.
  2. Încrederea o obține înlocuind nevoia de control cu nevoia de clarificare.
  3. Că ceea ce poate clarifica sunt așteptările, rezultatele, etapele, criteriile.
  4. Că atunci când nu clarifică, nerăbdarea îl împinge să dorească controlul și devine furios. 
  5. Frica pe care o resimte uneori, de a spune lucrurilor pe nume, este exact frica de a fi descoperit drept incapabil intelectual iar la asta contribuie și dorința sa de a face toate lucrurile perfect (sindromul impostorului asociat unui perfecționism cronic)
  6. Această frică este cea care îl face să își pierdă încrederea de sine și ulterior încrederea în ceilalți.
  7. Lipsa încrederii de sine îl împiedică să fie clar cu oamenii și cu taskurile.
  8. Că succesul potrivit este cel obținut conform unor valori pozitive și în cel mai eficient mod, fără adrenalina rezolvării operațiunilor ci cu adrenalina înțelegerii și animării oamenilor.
  9. Că „pisica primar” este o metaforă mai bună decât „păunul primar” – pentru că exprima mult mai bine ideea delegării și încrederii în ceilalți.
  10. Întrebările sunt cele care conduc (la) o conversație, nu răspunsurile. 
  11. De multe ori s-a simțit condus de oamenii lui pentru că ei au venit la el cu întrebări cerându-i să le dea răspunsuri.”

Acțiunile directe și indirecte îndreptate spre obiectivul programului de coaching au fost:

  • adresarea cât mai multor întrebări în toate discuțiile pe care le are și urmărirea efectului acestui lucru asupra celorlalți și asupra sa;
  • exersarea meditației asupra simțurilor proprii și respirației, ca sursă de distanțare față de emoțiile de frustrare, furie;
  • exersarea modalității de a oferi feedback de tip SCi-i;
  • inventarierea și jurnalizarea zilnică a felurilor în care este „destul așa cum este” (combaterea perfecționismului)

Resursele de studiu oferite pe parcursul programului de coaching au fost: „Coaching pentru performanță” de John Whitmore (o carte foarte bună pentru ceea ce înseamnă leadershipul de tip inquiry) și “Zona de disconfort” de Marcia Reynolds (o carte extraordinară scrisă de un master coach de succes internațional despre cum se poartă discuții cu subalternii în zona de disconfort).

Concluzie 

Ca instrument de însoțire a dezvoltării și obținerea de rezultate, coachingul este prin excelență o metodă care folosește intensiv distanțarea psihologică, pentru că:

  • Prin concentrarea asupra unui obiectiv viitor, invită clientul la o distanțare față de momentul prezent;
  • Prin tehnicile specifice, ajută clientul să se observe permanent din exterior, printr-o dedublare psihologică;
  • Prin elaborarea unor strategii de reglare a emoțiilor ce pot apărea în situații viitoare, oferă șanse mari de funcționare optimă, executivă.

George Bragadireanu, ICF Coach, Richard Barrett Values Center Consultant, coach RoCoach.

Autor al “The Leadership Spark: The New Integral Technique To Ignite Your Creative, Innovative, And Strategic Leadership”

www.penguincoaching.com

Vrei să faci coaching cu George Bragadireanu? Programează-ți o discuție de explorare probono aici: https://coaching.ro/programeaza-ti-o-discutie/

„I made acquaintance with George as part of my leadership development plan. He could break through my barriers, identify my struggles, and apply specific actions tailored to my leadership aspirations. With his help, I managed to overcome both career and personal obstacles.

George is a natural coach, an incredibly intuitive, responsive, and insightful individual. I highly recommend working with him!”

Ionuț A.”

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Scroll to Top