sa fii sau nu creativ la munca

Să fii sau nu creativ la job: mai este încă o dilemă ?

Am auzit destul de des în jurul meu oameni spunând: “Știi, eu nu sunt creativ!”, mai ales în mediul organizațional. Mulți oameni își găsesc hobby-uri în care își folosesc creativitatea, în afară job-ului. Li se pare că la job nu este loc de creativitate. Sau unora li se spune, “De mâine vreau să fii mai creativ”, dar cu prima ocazie li se reamintește că “nu sunt plătiți că să aibă idei” sau ideile le sunt criticate imediat și, de fapt, nici nu e momentul să-și asume riscuri. 

Dar, de fapt, ce este creativitatea?

Există numeroase definiții ale creativității. Fiind un concept complex și aparent paradoxal, cum îl definește Arthur J. Cropley (2011), în studiul său despre definirea creativității, încă nu s-a ajuns la o definiție unanim acceptată. 

Pentru mine, creativitatea este procesul prin care contribuim cu ce avem mai bun și unic în noi pentru a da viață unor idei sau concepte noi și utile evoluției lumii. Creativitatea nu apare de nicăieri, se bazează pe ceea ce există deja. Presupune să ieșim din tiparele obișnuite de gândire, să vedem lucrurile din noi perspective, să încercăm să le înțelegem cu o minte deschisă și flexibilă, să le combinăm în diferite feluri, să le reinterpretam, să conectăm idei, concepte, domenii. Creativitatea implică un set de procese de gândire, un set de abilități și capacitatea de a genera soluții noi.

De ce să fim creativi ?

Eu am simțit nevoia să-mi folosesc creativitatea în viața mea, atât personală cât și profesională. Nu am avut talente artistice speciale, de aceea nu o să găsiți lucrările mele expuse în vreo galerie sau într-un muzeu (din păcate). Dar mi-am dat seama că îmi pot folosi creativitatea și altfel. Am lucrat 10 ani într-o multinațională și am avut șansă să-mi creez propriul job. Evident că jobul meu avea și o latura creativă, în comunicare, care, combinată cu o parte mai riguroasă a lucrului pe procese din dezvoltarea organizațională, îi dădea cel puțin un caracter atipic. Iar pentru mine a fost fix acel motiv pentru care mă trezeam dimineața cu energie și motivație, știind că mă duc la muncă ”întreagă”, nu doar cu o mică parte din mine. 

Creativitatea este adesea asociată cu arta sau cu industriile creative. A fi creativ nu înseamnă neapărat să devenim cu toții artiști și să ne dedicăm viață plasmuirii unor opere de artă. Desigur, sunt oameni talentați care asta fac. Dar pe noi, restul, creativitatea ne ajută să exprimăm ce avem mai bun în noi, să creștem personal și să ducem o viață împlinită. 

Când ne folosim creativitatea nu doar generăm noi soluții, idei, concepte. În tot acest proces, reușim să ne exprimăm emoțiile, sentimentele într-un mod constructiv, să ne cunoaștem mai bine de noi înșine și să ne dezvoltăm încrederea în sine. Devenind mai încrezători în noi și în capacitatea noastră de a găsi soluții creative în orice situație, reușim să facem față mai ușor incertitudinii, atât pe plan personal cât și profesional. Mai mult, când ne folosim creativitatea, ajungem să accesăm acele resurse unice din noi cu care să contribuim la crearea unor lucruri noi și utile lumii în care trăim.

Creativitatea în organizații

În organizații vorbim mai mult despre inovație decât despre creativitate. Există desigur și tipuri de creativitate care nu conduc la inovație. Și totuși, inovația nu ar putea există fără creativitate, această din urmă fiind un combustibil pentru inovație. Inovația implică, pe lângă generarea ideilor creative și implementarea lor. 

Este creativitatea necesară în organizații? Da. Acum poate mai mult decât oricând. Problemele complexe cu care se confruntă astăzi organizațiile, într-un mediu volatil, incert, complex și ambiguu, necesită un nivel ridicat de creativitate. Organizațiile au nevoie să găsească soluții creative și să inoveze pentru a-și atrage, satisface și păstra clienții și colaboratorii, să fie mai eficiente și agile și, nu în ultimul rând, am putea vorbi chiar despre supraviețuirea lor. 

În 1956, Louis R. Mobley a realizat că succesul IBM depindea mai mult de cum să-i învețe pe directorii săi executivi să gândească creativ, decât să-i învețe cum să citească rapoartele financiare. Și plecând de la această constatare a pus bazele IBM Executive School.

Deși pentru mulți dintre liderii actuali nu mai este un secret legătură între capacitatea organizației de a găsi soluții creative și performanță acesteia, aflăm dintr-un studiu Gallup (American Workplace Survey, 2017) cum stau lucrurile, de fapt. Conform studiului, doar 29% dintre salariați sunt total de acord că se așteaptă de la ei să fie creativi, 35 % spun că li se acordă timp să fie creativi de câteva ori pe an sau mai puțin, iar numai 18% sunt total de acord că își pot asumă riscuri la muncă pentru a inova. 

Cum să dezvoltăm creativitatea la nivel individual și în organizații

Creativitatea poate fi învățată, dezvoltată, antrenată. Există nenumărate studii care susțin ideea că fiecare dintre noi are abilități creative și își poate dezvolta potențialul creativ. Pentru a deveni creativă, o persoană are nevoie să se uite la 3 aspecte : procesele de gândire pe care le folosește, trăsăturile sale de personalitate și ce îl motivează să-și folosească creativitatea. 

Ce putem face fiecare dintre noi pentru a ne dezvolta creativitatea :

  • În primul rând, să acționăm : să facem diverse activități care ne scot din zona de confort, să experimentăm, să conectăm idei, domenii, concepte, să observăm cu mintea începătorului. Să ne folosim experiențele de viață, personale și profesionale. Creativitatea își are sursa în experiențele pe care le trăim și din care învățăm.
    Acum câțiva ani, am creat un concept inovator de workshop experiential prin film, folosindu-mă de: observarea procesului de producție de film, experiența mea de 10 ani în corporație, în dezvoltarea oamenilor și a echipelor, conectarea unor domenii aparent fără nicio legătură : cel al producției cinematografice și mediul de business, pasiunea și cunoștințele mele în dezvoltarea personală. E drept că, unii se uitau strâmb la mine când le povesteam despre ideile mele. Cu timpul, mi-am dat seama că acesta este chiar un indiciu că sunt în direcția bună. Uneori, să fii creativ implică și un strop de nebunie.  
  • să ne dezvoltăm imaginația creativă, prin joacă (chiar și serioasă), să ne dăm voie să greșim, să visăm. Copii își folosesc imaginația în mod natural. Redescoperirea copilului interior (că toți avem unul acolo, mai mult sau mai puțin ascuns) ne permite să ne jucăm, să ne eliberăm de constrângeri, prejudecăți și să accesăm resurse interne nebănuite.  
  • să lucrăm cu noi înșine pentru a ne cunoaște mai bine. Să identificăm temerile pe care le avem legate de dezvoltarea creativității și cum am putea să le transformăm în aliați. Temerile ne arată drumul pe care să-l urmăm în a ne descoperi și scoate la iveală creativitatea din noi. Și fiecare are propriul lui drum.

Acompanierea prin coaching poate fi utilă în acest demers individual în explorarea propriilor resurse, a potențialului creativ și identificarea unor moduri de a-l aduce la viață. 

Pe de altă parte, organizațiile pot facilita dezvoltarea creativității prin :

  • Crearea unui mediu de lucru care să favorizeze manifestarea creativității. Aceasta poate să însemne de la amenajarea spațiului de lucru, până la crearea unor situații, evenimente în care angajații să experimenteze lucruri noi, să schimbe informații, să se conecteze, să între în contact cu oameni noi din alte domenii, cu oameni creativi sau cu diverse forme de artă
  • Încurajarea unor comportamente și atitudini necesare manifestării creativității : atitudinea pozitivă față de eșec, provocarea gândirii creative și a ieșirii din zona de confort, încurajarea exprimării în diverse forme, dezvoltarea autonomiei, valorizarea individualității fiecăruia, crearea unui spațiu de siguranță emoțională în care oamenii să-și poată asumă riscuri pentru găsirea de soluții creative
  • Utilizarea unor metode de lucru pentru găsirea de soluții creative. De exemplu, în intervențiile mele în organizații, folosesc metode care implică imaginația, dobândirea unor noi perspective sau generarea de idei creative, cum ar fi coaching-ul sistemic, metodă Lego® Serious Play®, Design Thinking. 

În concluzie

Într-un moment în care “ideile au devenit moneda curentă a noii economii”, creativitatea va deveni una dintre cele mai căutate abilități în mediul de business (World Economic Forum), de care va depinde performanță unei companii. 

Creativitatea își are, deci, mai mult decât oricând, locul și în cadrul organizației. Ea poate fi dezvoltată și antrenată. Depinde atât de individ cât și de organizație, această din urmă putând să favorizeze sau să sufoce creativitatea. Iar alegerea se va reflecta în gradul de succes al companiilor de mâine. 

Nicoleta Marin este coach RoCoach, antrenată în Systemic Coaching, în Franța și un facilitator de dezvoltare organizațională. Poți lucra cu Nicoleta la dezvoltarea creativității, accesând programul Călătorie spre performanță sau prin programe dedicate de Lego Serious Play pentru organizația ta, printr-un mesaj aici:  https://coaching.ro/contact/

1 thought on “Să fii sau nu creativ la job: mai este încă o dilemă ?”

  1. foarte interesant!! felicitari pentru articol! As dori sa stiu mai multe despre workshop-ul experiential prin film pe care l-ai mentionat. Poti dezvolta putin aceasta idee? ce a insemnat in practica exact si daca au fost observate rezultate?

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Scroll to Top