Asociatia de Coaching descrie supervizarea ca fiind: "un angajament formal pentru coach-i in care acestia isi discuta activitatea regulat, cu cineva care este experimentat in coaching si supervizare. Activitatea este aceea de a munci impreuna pentru a asigura si dezvolta eficacitatea efortului cu clientul. Programul supervizarii se refera la lucrul in comun al coach-ului si al supervizorului, bazat pe reactiile si comentariile acestuia."
si ca "un proces de mentinere standarde adecvate a livrarii de servicii de coaching. Deasemeni, este un proces de sprijin. Supervizarea a fost numita uneori “Super Vizionare” pentru a demonstra ca nu este restrictive sau prescriptive, ci mai ales un proces de crestere a creativitatii.”
Peter Bluckert (2005) defineste sedintele de supervizare ca: “un loc in care coach-ii reflecta asupra muncii lor, impreuna cu un alt coach mai experimentat. El are scopul dublu de a sprijini invatarea si dezvoltarea continua a coach-ului si a oferi un grad de protective persoanei care primeste coaching.”
Bachkirova, Stevens & Willis (2005) consemneaza: "Supervizarea de Coaching este un proces formal de sprijin profesional care asigura dezvoltarea continua a coach-ului si eficienta practicii lui de coaching, prin reflective interactive, evaluare interpretative si impartasire de expertiza.”
Myles Downey scrie: "Obiectivul supervizarii este de a asigura ca atat interesele celui care primeste direct coaching, cat si cele ale clientului sunt protejate si de a oferi sprijin educativ si restaurativ coach-ului.”
In timp ce Hawkins and Smith (2006) defininesc supervizarea de coaching ca: “Procesul prin care un Coach, cu ajutorul unui Supervizor, poate intelege mai bine atat sistemele Clientului cat sip e el insusi ca si parte a sistemului Client-Coach, iar prin aceasta isi poate transforma practica si dezvolta abilitatea.”